Panaci

Apa iese din pământ cu bule, are gust de fier și înțeapă limba. Localnicii îi spun borcut și nu s-au mulțumit să o bea: 17 izvoare au fost curățate, îngrijite și însemnate cu panouri, bănci și mese de lemn, de-a lungul unui traseu de aproape 60 de kilometri care leagă satele comunei. Lucrarea a pornit de la elevii școlii din Panaci, în 2018.

Comuna are 2.036 de locuitori și șase sate: Panaci, reședința, apoi Coverca, Glodu, Drăgoiasa, Păltiniș și Catrinari. Hotarul ține 137,54 de kilometri pătrați, satul de reședință stă la 908 metri, iar până la Vatra Dornei sunt 16 kilometri pe DJ174.

Omul de la care vine numele

Prin 1790 și 1791 s-a așezat aici Iftimie Negrea, venit cu familie numeroasă dinspre Crucea. Și-a făcut gospodăria pe cursul Călimănelului, în centrul satului de azi, iar sălașul vitelor unde e acum Coverca. Negustorii străini de lemn i-au zis Panac, din grecescul panakeia, leac pentru toate, fiindcă se pricepea să trateze și oameni, și animale. Porecla lui a rămas satului.

Toponimul apare într-un document din 1835, înaintat domnitorului Mihail Sturza de răzeșii dorneni aflați în proces cu boierii Balș; tot acolo se pomenesc Buciniș, Mihăileț, Șeștina și Liniștea. Până în 1925 comuna a ținut de județul Fălticeni.

Oamenii și satele

Cel mai mare sat nu e reședința: Coverca are 723 de locuitori, Panaci 709. Urmează Glodu cu 235, Drăgoiasa cu 196, Păltinișul cu 91 și Catrinari cu 82. În 2011 comuna număra 2.159 de oameni, iar pe kilometru pătrat revin azi 15,70 locuitori. Se trăiește din lemn, din animale și lapte, din apa minerală și din agroturism.

Borcuturile și apa care se îmbuteliază

Monografia comunei numără 37 de izvoare mai importante de ape carbogazoase în depresiune și pe teritoriul Panaciului. Dintre ele, 17 au fost amenajate și legate într-un circuit, cel care poartă azi numele „tărâmul izvoarelor”. La fiecare e un panou care spune ce bei, iar unul central ține harta întregului traseu.

Apa de aici ajunge și în sticle: trei ape minerale naturale recunoscute oficial în România au sursa la Păltiniș, Izvorul Băjenaru, Izvorul Haja și F2 Păltiniș, iar fabrica de îmbuteliere e la Panaci. Sunt captări industriale, altceva decât izvoarele de la marginea drumului.

Între cristalin și lavă

Satele stau într-un culoar depresionar săpat de Călimănel pe o linie de fractură. Pe o parte sunt culmile pronunțate și văile abrupte ale cristalinului din Munții Bistriței; pe cealaltă, formele domoale ale eruptivului dinspre Călimani, cu cetăți de stânci și bolovani enormi lăsați acolo de exploziile vulcanice de odinioară. Depresiunea urcă de la 802 la 1.700 de metri.

Cele mai înalte puncte de pe teritoriul comunei sunt Tunzăriei Hotar, la 1.630 de metri, Muntele Măgura, la 1.502, și Buzei, la 1.360. Spre nord se învecinează cu Dorna-Arini, spre est cu orașul Broșteni, spre sud cu județul Harghita, iar spre apus se ridică platoul Călimanilor. O parte din teritoriul comunei intră în Parcul Național Călimani.

Bisericile de sus

Catedrala Munților, biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Panaci, s-a construit între 1928 și 1940 din tuf vulcanic, cu firidele și înfloriturile exterioare din cărămidă arsă: peste 300 de metri pătrați, 11 metri până la cornișă și 33 până la crucea mare. Pictura e din 1967 și 1969. Biserica veche, cu același hram, fusese ridicată între 1850 și 1854.

Schitul Piatra Tăieturii și-a primit piatra de temelie în 1933, a fost desființat în 1959 și demolat în 1962, apoi reînființat în 1990: paraclisul „Sfântul Ilie” s-a sfințit în 1992, iar biserica „Nașterea Maicii Domnului” s-a terminat în 1997. Mănăstirea Catrinari s-a ridicat între 2006 și 2008 pe Muntele Păltiniș, la 1.426 de metri, cu hramul pe 15 august. Biserica de lemn din Drăgoiasa e din anul 2000. Niciuna nu figurează pe lista monumentelor istorice a județului Suceava.

Stațiune din 2022

Prin Hotărârea de Guvern 910 din 13 iulie 2022, Panaci a intrat la poziția 62 pe lista localităților atestate ca stațiuni turistice de interes local. Pe lista ministerului e aprobat și un proiect al comunei pentru amenajarea unor zone de relaxare și agrement în stațiune.

Cum ajungi

DJ174 urcă din Vatra Dornei și înșiră satele: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoiasa. Din Păltiniș, DJ174E o ia spre Catrinari, iar DJ174C trece prin Glodu. Tot pe DJ174 se urcă Pasul Păltiniș, la 1.355 de metri, spre cursul mijlociu al Bistriței. Sunt 16 kilometri din Vatra Dornei, 116 până la Suceava, iar comuna se întinde pe 21 de kilometri dintr-un capăt în celălalt.

La Panaci funcționează un punct de informare turistică al Parcului Național Călimani, iar drumul spre porțile parcului urcă mai departe, prin Drăgoiasa și Păltiniș. Vara, comuna își ține ziua și cheamă lumea la Festivalul Șezătorii; datele se schimbă de la un an la altul, așa că întreabă înainte de drum.