Vatra Dornei

Apa iese rece din stâncă, cu bule, și are gust de fier. Ciobanii care pășteau dealurile din jur o cunoșteau încă din 1750 și îi spuneau apă cu burcut, cu mult înainte ca cineva să se gândească să o pună în căzi.

Vatra Dornei stă pe fundul căldării, la 802 metri, acolo unde Dorna intră în Bistrița Aurie. Are 12.578 de locuitori la recensământul din 2021 — cu zece ani mai devreme erau 14.429 — și un hotar de 144,34 kilometri pătrați. Pe lângă oraș, unde locuiesc 11.856 de oameni, mai ține trei localități: Argestru, cu 414, Roșu, cu 308, și Todireni, care nu apare cu rând propriu în recensământ.

Orașul făcut de apă

Documentele îl pomenesc întâi în 1592, dar ce a schimbat locul au fost izvoarele. Omul care a mutat lucrurile din loc a fost Vasile Deac, primar între 1875 și 1902, căruia i se spunea Regele Munților. În mandatul lui, orașul s-a ridicat aproape dintr-odată: între 1896 și 1898 apar clădirea Izvorului Santinela, Izvorul Unirea, Hotel Carol, Primăria și Cazinoul Băilor. Pe 17 decembrie 1907, Vatra Dornei e declarată oraș al Imperiului Austro-Ungar. Municipiu a devenit abia în 2000, ultimul și cel mai mic din județ.

Statutul de azi stă în două acte care spun lucruri diferite. Stațiune balneară și balneoclimatică e prin hotărârea de guvern 1016/2011, anexa 1, poziția 7, modificată prin hotărârea 1072/2013. Stațiune turistică de interes național e prin hotărârea 852/2008, anexa 5.

Izvoarele

Izvorul Sentinela a fost găsit în 1871 și amenajat în 1897 de fostul director al minelor de la Iacobeni. A purtat întâi numele unui ministru austriac al agriculturii, a primit numele Sentinela în 1901, la cererea primarului Deac, s-a numit 23 August după 1948 și a revenit la Sentinela după 1989. Clădirea lui, din 1896, e monument de grad A și stă în parcul orășenesc; pe lista monumentelor numele e scris Santinela, cu „a”.

Tot din 1896 e și clădirea Izvorului Unirea, de pe strada Republicii, care la început s-a numit Izvorul Ioan. Al treilea izvor cu nume, Ferdinand, curge lângă cazino și e singurul de la care oamenii locului iau apă și azi. Pe lista monumentelor el nu figurează, deși se scrie des că ar fi.

Cazinoul și parcul

Cazinoul Băilor s-a ridicat între 1896 și 1898, după planurile arhitectului vienez Peter Paul Brang, și a fost inaugurat pe 10 iulie 1899. E al doilea monument de grad A al orașului. În peretele lui dinspre răsărit se văd și acum urmele loviturilor din Primul Război Mondial, de pe vremea când se lupta pe crestele din jur.

Clădirea a fost retrocedată Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților prin hotărârea de guvern 437 din 14 octombrie 2004, apoi restaurată. S-a redeschis publicului pe 28 noiembrie 2023, de Ziua Bucovinei, ca centru muzeal; administratorul anunță deschis de miercuri până duminică, între 11:00 și 18:00.

Parcul din jurul lui e reperul după care se orientează tot orașul. Lista monumentelor îl numește când parcul orășenesc, când parcul stațiunii balneare, iar Consiliul Județean îl trece drept Parcul Central. Între arbori stă grupul statuar cu Eminescu, Caragiale și Sadoveanu, iar veverițele care umblă prin el sunt destul de cunoscute cât să dea numele unei pârtii și al unui patinoar.

Lista monumentelor istorice trece 16 poziții pentru municipiu. Restul, dincolo de cele două de grad A, sunt chiar clădirile care fac strada: Primăria, din 1897, cu turnul ei de ceas; biblioteca, din 1901, ridicată pe vremuri ca Palat Național Român; poșta; hotelurile vechi; casa de lemn Aurora Negrea; și două zone comerciale întregi, una pe strada principală, alta pe Luceafărului.

Dealul de deasupra caselor

Peste oraș se ridică Dealul Negru, cu vârful la 1.302 metri. Primăria listează ca omologate pârtia Veverița, de 800 de metri, cu 180 de metri diferență de nivel, și pârtia Parc, de 900 de metri, cu 150. Pârtia Dealu Negru, de pe versantul de sus, are 3.200 de metri. Pe versantul nordic al aceluiași deal urcă telescaunul, care merge tot anul, nu doar în sezonul de schi.

Orașul are și un bike park. Primul traseu coboară din zona dintre pârtiile Veverița și Parc, de la 1.040 de metri, iar urcarea se face cu teleschiul Veverița, nu cu telescaunul. Al doilea traseu, gândit pentru familii, are 1.490 de metri. Patinoarul Veverița, din Parcul Municipal, s-a deschis pe 28 noiembrie 2024.

Cum ajungi

Prin oraș trece DN17, care e totuna cu drumul european E58, iar din el se desprinde DN17B, spre județul Neamț. Până la Suceava sunt 110 kilometri de mers pe DN17.

Pe calea ferată, orașul e pe linia Suceava–Vama–Floreni–Ilva Mică și are două gări, nu una: Gara Vatra Dornei, din 1902, și Gara Vatra Dornei Băi, din 1910, cea de lângă parc, cu turnuleț și lemnărie roșu cu alb.

Calendarul orașului e plin aproape tot anul, dar datele se anunță de la ediție la ediție. Dacă vii pentru ceva anume, întreabă la primărie sau la centrul de informare turistică înainte să îți fixezi ziua.